Activitatea 03

A3 – Analiza comparativă a 5 programe de masterat în domeniul administraţiei publice din cadrul a 5 universităţi din 5 state membre ale ue în vederea îmbunătăţirii programelor similare din românia şi a corelării lor cu nevoile pieţei muncii

1. Obiectivele activității

  • O mai bună cunoaştere a programelor de master în domeniul administraţie publică la nivelul unor universităţi din Europa;
  • Identificarea şi analiza detaliată a cinci programe de masterat în domeniul administraţiei publice din cadrul a cinci universităţi din cinci state membre ale UE;
  • Identificarea unor caracteristici ale pieţei forţei de muncă din România;
  • Formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii programelor similare din România şi a corelării acestora cu nevoile pieţei muncii.

2. Metodologie

Pentru analiza programelor de master în domeniul administraţiei publice de la nivelul Uniunii Europene se recurge la un demers în trei etape.

Etapa 1

În prima etapă sunt identificate programe de master de administraţie publică de la nivelul

Uniunii Europene. Sursele de informatii folosite în prima etapă sunt exclusiv constituite prin consultarea site-urilor institutiilor de învăţământ superior care dezvoltă programele de master analizate. Fiecare program de master inclus în listă este identificat prin informaţii de mai jos:

  • denumirea programului;
  • universitatea care asigură dezvoltarea programului de master;
  • ţara în care se află universitatea; – oraşul în care se află universitatea;
  • durata programului (în luni sau semestre).


Etapa 2

În etapa a doua au fost realizate fişele de prezentare și evaluare pentru unele programe de masterat în domeniul administraţiei publice din lista realizată în prima etapă.

Iniţial au fost avute în vedere 26 de programe de masterat în administraţia publică. Din cele 26 de programe de masterat în administraţia publică au fost selectate 19 pentru care s-au elaborat fişe de prezentare şi evaluare pe baza informaţii inserate pe site-urile programelor de master. Selecţia s-a făcut având în vedere relevanţa programelor la nivel european, reprezentarea oarecum echilibrată a unor diferite tipuri de programe academice în domeniul administraţiei publice şi reprezentativitatea geografică, fiind alese programe din diferite regiuni ale Europei.

Informaţiile incluse în cadrul fişelor de prezentare şi analiză se regăsesc pe site-urile de prezentare a programelor şi se referă la:

  • durata programului;
  • costul programului
  • structura programului de învăţământ;
  • discipline incluse în programul de învăţământ;
  • admiterea în cadrul programului;
  • finalizarea studiilor;
  • cooperare internaţională.

Pe baza acestor informaţii au fost formulate o serie de comentarii generale privind caracteristicile programelor de master în domeniul administraţiei publice.

Etapa 3

În a treia etapă s-a trecut la o analiză mai amănunţită a cinci programe de masterat. Informaţiile obţinute pentru realizarea analizei din această etapă sunt obţinute prin aplicarea unui instrument statistic, dat fiind faptul că proiectul nu a prevăzut deplasarea pentru intervievarea faţă în faţă a directorilor programelor de masterat. Acest instrument s-a aplicat unui cadru didactic ce desfăşoară activitate în programului de master în domeniul administraţiei publice pentru identificarea unor informaţii referitoare la următoarele domenii mai importante:

  • informaţii generale despre program, precum limba de predare, durata, anul din care se desfăşoară, tipul de acreditare etc.;
  • caracteristicile admiterii studenţilor în cadrul programului;
  • sursele de finaţare ale programului;
  • caracteristici specifice ale programului, incluzând aici: disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative; caracteristicile importante ale stagiului de practică;
  • cadrele didactice din cadrul programului;
  • modalităţi de predare şi evaluare în cadrul programului;
  • aspecte relevante despre absolvenţi, precum rata de inserţie, forma de comunicare cu absolvenţii etc.;
  • deschiderea internaţională a programului

Criteriul folosit pentru alegerea programelor a fost receptivitate, disponibilitatea şi operativitatea coordonatorilor de programe în legătură cu completarea chestionarului trimis de echipa ASE. Aşadar,programele alese pentru această analiză au fost:

  1. Consiliere, expertiză şi acţiune publică, Institutul de Studii Politice din Toulouse;
  2. Guvernământ şi administraţie publică, de la Universitatea Complutense din Madrid;
  3. Management public, de la Universitatea Hertie;
  4. Analiză economică, drept şi politici publice, Universitatea din Salamanca;
  5. Politică şi administraţie publică, Universitatea din Konstanz;
  6. Administraţie Publică, Universitatea New Bulgarian.

După cum se poate observa echipa de proiect a optat pentru realizarea acestei analize la nivelul a şase programe în loc de cinci din raţiuni ce ţin de diversitatea acestora şi de utilitatea informaţiilor existente la nivelul acestora din perspectiva obiectivelor urmărite prin proiect.

3. Concluzii şi recomandări

Demersul analizei porneşte de la nevoia dezvoltării unor programe de master în domeniul administraţiei publice din România ţinând seama de:

  • caracteristicile unor programe similare la nivel european;
  • de nevoia angajării de personal calificat pentru sectorului public din România aflat într-un proces de schimbare radicală;
  • şi de nevoia identificării pentru programele de master a unor oportunităţi pe piaţa serviciilor universitare.

În realizarea acestei analize s-a plecat de la aspecte importante de care se recomandă să se ţină seama în modernizarea unui program de master în domeniul administraţiei publice.

Caracterul multisciplinar al unui program de master din domeniul administraţiei publice ce rezultă din nevoia formării unor specialişti care să dobândească competenţe care să le permită înţelegerea şi rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă sectorul public dintr-o ţară. La nivel european sunt schimbări majore legate de procesul de aderare a unor noi state la structurile Uniunii Europene şi de schimbările majore existente la nivelul statelor membre şi ale Uniunii Europene în ansamblul său, în principal induse de actuala criză financiară globală, dar şi de alte probleme precum poluarea mediului, fenomenul îmbătrânirii populaţiei, urbanizarea, fenomenul globalizării, etc. În aceste condiţii, sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă capătă noi atribuţii şi responsabilităţi în rezolvarea problemelor apărute. În egală măsură, la nivel european asistăm la schimbări importante legate de raporturile care există între planul local, regional, naţional şi cel european. Din prezentarea acestui nou context european rezultă nevoia enunţării unei caracteristici importante a programelor de master în administraţia publică şi anume caracterul multidisciplinar. Cursurile incluse în planul de învăţământ al masterului trebuie să asigure rezolvarea unor probleme complexe din domeniul elaborării politicilor publice, managemenului public, analiza contextului naţional şi european etc.

Dezvoltarea unui program de calitate trebuie să se realizeze prin redefinirea poziţiei studentului în procesului de învăţământ din cadrul programului de master din administraţia publică. Studentul nu trebuie privit ca un personaj care să înmagazineze informaţie, ci din postura viitorului specialist din sectorul public care trebuie să ştie să aplice un ansamblu de cunoştiinţe teoretice şi practice învăţate pe parcursul anilor de studiu la aspectele concrete din domeniul sectorului public.

Din această perspectivă, procesul de cunoaştere de la nivelul masterului trebuie privit în în raport cu trei laturi ale acestuia (Benington, 2008): latura tehnică, latura epistemică şi latura practică. În plus toate acestea se recomandă să fie dezvoltate studenţilor din perspectiva lucrului în echipă. Din această perspectivă la nivelul cursurilor şi mai ales a seminariilor şi orelor de laborator se recomandă exemplificarea aspectelor teoretice cu rezultate şi aplicaţii practice.

În cadrul programelor de master se recomandă dezvoltarea unor module în care studentul să rezolve probleme paractice şi să intereacţioneze cu colegii, iar cursurile şi seminariile să fie dezvoltate de profesorii titulari împreună cu practicieni recunoscuţi la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală, centrală şi europeană.

Dezvoltarea programelor de master din administraţia publică trebuie să aibă în vedere trei elemente importante: curricula şcolară, latura pedagogică a procesului de învăţare şi contextul practic pentru care sunt pregătiţi viitorii absolvenţi ai programului de master. În figura 1 sunt prezentate aspecte importante legate de dezvoltarea programului de master astfel încât acesta să corespundă într-o măsură cât mai