Cine organizează acest concurs?

Concursul este organizat în parteneriat de către Departamentul de Administrație și Management Public, UBB și d-nul europarlamentar Daniel Buda, care este și cadru didactic în cadrul Departamentului și care furnizează premiile oferite (vezi descrierea concursului mai jos). Interesul pentru tema concursului și anume fenomenul de brain drain în contextul UE, se leagă în mod strâns de eforturile recente ale Comitetului Regiunilor în acest sens dar și al ale altor instituții de la nivel comunitar, inclusiv ale Parlamentului European.

Cine poate participa?

Toți studenții de la nivel licență și master, înscriși în programele Departamentului de Administrație și Management Public, indiferent de forma de învățământ (cu frecvență sau la distanță) și de limba de studiu a programului.

Ce trebuie să faci?

Concursul presupune realizarea unei lucrări de tip eseu, cu o lungime de 12-15 pagini, Times New Roman, mărime font 12, 1,5 spațiere, în limba română, pe tema Impactul procesului de brain drain pentru România – posibile soluții în contextul Uniunii Europene. În condiții speciale (de ex. studenții nu sunt vorbitori de lb. română) se acceptă ca lucrările să fie realizate și în limba engleză. În cadrul eseului trebuie abordate următoarele aspecte

• ce presupune acest proces de brain drain pentru România și alte țări similare din centrul și estul Europei;
• care sunt alte procese conexe cu cel de brain drain și implicațiile lor;
• efecte negative pentru regiunile care pierd forță de muncă educată;
• soluții pentru limitarea fenomenului în directă legătură cu politica de coeziune a Uniunii Europene si eficiența acesteia;
• rolul autorităților de la nivel local în acest proces cu accent pe bune practici și cum ar putea fi ele adaptate la contextul românesc.

O scurtă descriere a temei în context european:

La nivel european se discută în prezent despre impactul negativ asociat cu fenomenul de migrație a creierelor (brain drain) și modalități prin care Uniunea Europeană și statele membre pot găsi soluții prin care să limiteze acest fenomen. Potrivit Comisiei Europene, ”dacă o țară se confruntă cu un număr mare de lucrători cu înaltă calificare care pleacă la muncă în străinătate, populația rămasă va fi mai în vârstă și va avea un potențial mai scăzut în termeni de productivitate. Dacă UE ar stagna și ar începe să își vadă cetățenii / forța de muncă educată plecând – acest fenomen este deja în plin proces de manifestare în unele țări din sudul și estul Uniunii – atunci ea ar ajunge la un bazin de forță de muncă mai mic și mai puțin educat. Astfel de schimbări ar coincide cu fenomenul de îmbătrânire a populației luând în considerare faptul că emigranții tind să fie adulți la începutul carierei. Emigrația ridicată a lucrătorilor cu înaltă calificare poate avea efecte negative asupra societății. Îngrijorările legate de pierderea talentului sunt prezente în multe regiuni ale lumii, în special în țările în curs de dezvoltare, care sunt deseori lipsite de profesii critice din cauza perspectivei de plată mai mare pe care acești indivizi talentați o au în țări mai bogate / mai bine dezvoltate”. România este la nivel mondial una din țările care în ultimul deceniu a pierdut un număr semnificativ din populație iar fenomenul de brain drain este mai accentuat în ultimii ani.

Soluțiile pentru combaterea acestui fenomen sunt sensibile din punct de vedere politic și trebuie gândite la diferite niveluri (local, regional, național, supra-național). Nivelul local și regional din statele membre trebuie să joace un rol important în acest proces.

La baza acestor soluții trebuie să se găsească o înțelegere a faptului că libertatea de mișcare a cetățenilor și a lucrătorilor este la baza pieței interne și reprezintă una dintre principalele libertăți recunoscute prin tratatele comunitare. Cetățenii și lucrătorii din UE trebuie să poată să se deplaseze liber în interiorul Uniunii; cu toate acestea, ar trebui să facă acest lucru pentru că vor și nu pentru că sunt împinși din regiunile lor de sărăcie și de oportunități economice precare.

Premii

• La nivel licență, cele mai bune cinci eseuri vor fi premiate cu câte o excursie la Bruxelles, la Parlamentul European. Aceste excursii vor avea loc în cursul semestrului 2 al anului academic 2019-2020.

• La nivel master, cele mai bune patru eseuri vor fi premiate cu suma de 250 Euro fiecare (în lei la cursul BNR).

Criterii evaluare eseuri

În evaluarea eseurilor se va ține cont de următoarele criterii:

• 10% – calitatea textului și a argumentării; importanța părerilor personale
• 20% – calitatea resurselor bibliografice folosite și a surselor pe care se fundamentează argumentarea soluțiilor propuse
• 50% – soluțiile propuse pentru stoparea fenomenului cu accent pe rolul autorităților locale și/sau județene și regionale; realismul acestora în contextul legislației UE și a ceea ce este fezabil politic
• 20% – conexiunea dintre procesul de brain drain și soluțiile propuse și politica de coeziune

Evaluarea se va realiza de către o Comisie compusă din trei membri. Fiecare membru va acorda pentru fiecare eseu o notă de la 1 la 10. Nota finală va fi reprezentată din media aritmetică a celor trei note date de membrii comisiei.

Procedură participare

Eseul se trimite prin email, până în data de 20 decembrie, ora 23.00 la adresa de email gergely@fspac.ro. În corpul emailului trebuie să includeți numele și prenumele, programul și anul de studiu

Calendar

• 15 noiembrie 2019 – 20 decembrie 2019 – Realizarea eseurilor de către studenți
• 21 decembrie 2019 – 10 ianuarie 2020 – Jurizarea și anunțarea rezultatelor
• Februarie-Iunie 2020 – Premierea și realizarea excursiilor